În vreme ce întreaga scenă publică este ocupată de fel de
fel de știri de „senzație”, există Buzăul boem, Buzăul sensibil, Buzăul frumos.
Ce se întâmplă în acest Buzău? Oficianți ai cultului frumosului și ai
sensibilității creează și, în intervale mai lungi sau mai scurte de timp, bucură
publicul cu munca și cultura lor, prezentându-și
lucrările. Un asemenea eveniment va avea loc în ziua de 12 mai, iar
protagonistul este Ramona Müller.
Ramona Müller lansează două cărți de poezie, ambele apărute
în condiții grafice deosebite la Editura Semne. Prima, intitulat “Omega femina”, este un volum de autor, cea de a doua, intitulată “Rapsodie în mov, Rhapsodie în Violett” este o lucrare la care
participă, alături de , cu creațiile lor poetice Ion Țoanță și
Renate Müller cartea fiind totodată o lucrare bilingvă, poeziile fiind redate
atât în română cât și în germană. Ambele volume sunt prefațate inspirat și cald
de Ioan Țoanță – scriitor și domnia sa. Caseta editorială redă numele celor implicați - o echipă - demonstrând că editarea unui
volum este un act de suflet, nu doar o întreprindere tipografică cu ISBN.
Așadar, un eveniment ce se anunță a fi un act de cultură
veritabil, mai ales că la lansare va beneficia de prezența și prezentarea
avizată a criticului literar Daniel Cristea-Enache, directorul de imagine al
Uniunii Scriitorilor, o personalitate marcantă a învățământului universitar și
a literaturii contemporane. Domnia sa ne face onoarea de a fi pentru a doua
oară la Buzău, după ce a participat la o altă dublă lansare a îndrăgitei poete
Gina Zaharia.
Deci, vom avea o întâlnire în vers, un prilej să pătrundem
în universul poetic, dar și sufletesc al Ramonei Müller. Autoarea are un vers
tonic, o organizare interesantă a textelor, sincerități bine arcuite în
metafore, un lavaj inițial și o reconstrucție a destinului unor cuvinte care în
limbaj cotidian nu mai spun nimic. Sub penelul Ramonei – căci așa m-a rugat
să-i spun atunci când mi-a dăruit cele două volume – cuvintele devin docile. Limbajul
nu este criptat și nici abstract. Este viu, te însoțește, are forme anatomice
concrete: „Cuvintele / s-au ridicat / în
capul oaselor / bandajate între paragrafe, /pășesc sprijinite pe cârjele
virgulelor / pe coridoare părăsite / de frază.” (Trauma cuvintelor neîntâmplate),
dar și dulceață metaforică în exprimări precum: „corneea cerului își dilată pupila”, „zorii dantelați croșetează vise”, „pomeții
cerului / își prind / surâsul cu luceferi”, „obrajii refugiați în cuiburile
mărturisirii”, ori „cerul tricotează
amurgul”. „Omega femina” are o construcție
poetică vie, uneori versul este în acțiune, potolindu-se cald în metafore.
Volumul „Rapsodie în
mov” are mai multă culoare. Lentila prin care au fost redactate versurile
are inflexiuni coloristice dominate de mov. Privind autoarea și versul, pare a
fi o unitate de imagine, sau, poate chiar o prismă prin care este focalizată și
vocalizată viața, cu toate bucuriile și ispitele ei. Cu o ispită m-am confrunta
și eu lecturând poeziile în limba română și trăgând cu ochiul pe pagina opusă: Cum
or fi sunând în limba lui Goethe? Cat miez metaforic a rezistat actului de
percolare lingvistică? Probabil voi rămâne doar cu ispita…
Deci, e momentul să ne bucurăm de literatură, de o
sărbătoare adevărată, care mai salvează ceva din ambianța socială a unui oraș
în care cultura este înțeleasă de multe ori prin mirosul de mici și glasurile
de mitici.
Las pe seama criticilor de profesie scriitura Ramonei Müller în voia poftei de poezie textele sale! Felicitări Ramona Müller pentru ceea
ce scrii și pentru cum scrii!
Paul Negoiță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu