Concordatul - un nou modus vivendi în relaţiile dintre Biserica Ortodoxă şi Statul Georgian



Anul acesta febra modificării legii fundamentale, Constituţia, a cuprins şi Statul Georgian. Dacă în România modificările constituţionale au avut doar un caracter secular, în Georgia ele au vizat şi relaţiile Biserică - Stat.
Amendamentul constituţional vizează stabilirea unor relaţii de concordat între Biserică Stat. Deşi noţiunea de concordat nu mai îmbracă forma sa consacrată în istorie, totuşi acordul juridic amintit este o noutate în ceea ce priveşte relaţia dintre o Biserică Ortodoxă şi Stat, cunoscut fiind că asemenea acte de colaborare au fost utilizate de Biserica Romano Catolică, care are în aplicare un număr de 60 de Concordate.
În sensul cel mai larg al cuvântului, prin concordat se înţelege o convenţie menită să determine drepturile părţilor contractante cu privire la anumite chestiuni religioase şi spirituale.
Din punct de vedere al caracterului juridic, Concordatul reprezintă astăzi un act în care se constată anumite concesii şi privilegii făcute de către Stat Bisericii, fără a pretinde reciprocitate.
Pentru bisericile ortodoxe, acest prim Concordat  este o noutate din punct de vedere al formei, însă nu şi al fondului, deoarece Concordatul dintre Biserica Ortodoxă şi Statul Georgian vizează relaţiile între Biserică şi Stat în următoarele domenii: armată, penitenciare, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, familia, patrimoniu şi finanţarea Bisericii.
La nivelul organizării administrative şi al raporturilor pe plan legislativ Concordatul prevede că Biserica îşi dezvoltă activitatea în conformitate cu normele canonice şi legislaţia statului.
La nivelul relaţiilor în domeniul financiar şi patrimonial Concordatul prevede că Statul nu are dreptul să înstrăineze averea Bisericii, iar averea Bisericii este scutită de impozit pentru pământ şi pe imobile. Statul recunoaşte, de asemenea, dreptul Bisericii asupra averii bisericeşti, a clădirile bisericilor ortodoxe şi mănăstirilor precum şi asupra pământul  pe care se află acestea şi a tuturor ruinelor de valoare sau fără valoare istorică. O altă recunoaştere din partea Statului se referă la dreptul Bisericii asupra  patrimoniului ei  păstrat în muzee şi depozite. Tot în sprijinul vieţii Bisericeşti şi din dorinţa reparării greşelilor trecutului Statul Georgian se angajează  să recupereze parţial daunele aduse Bisericii  în secolele XIX-XX, în special între anii 1921-1990.
La nivelul vieţii sociale Concordatul instituie o colaborare firească prin reglementarea potrivit căreia Biserica şi Statul  pot avea programe comune ce vizează asistenţa socială.
La nivel educaţional Concordatul instituie obligativitatea ca programele analitice să prevadă educaţia religioasă ortodoxă în şcoală.
În scopul asigurării asistenţei religioase unor persoane aflate în spitale, penitenciare şi în timpul stagiului militar Statul Georgian sprijină formarea  instituţiei  capelanilor.
Un alt lucru demn de menţionat este faptul că Praznicele Împărăteşti, în număr de 12, devin sărbători oficiale, fiind declarate zile de odihnă.
Concordatul prevede de asemenea scutirea slujitorilor clerului de serviciul militar şi recunoaşte validitatea juridică a  căsătoriilor bisericeşti este recunoscută
Ultima prevedere este o noutate pentru relaţiile actuale ale bisericilor ortodoxe cu statul din ultimul secol şi constituie o binefacere atât pentru întărirea vieţii de familie cât şi pentru recunoaşterea rolului ce îl are Biserica Ortodoxă în viaţa socială.
În concluzie, deşi practica concordatului ca acord juridic dintre Biserică şi Stat este străină de duhul ortodoxiei, noile reglementări juridice din statul Georgia aşează în cadre fireşti relaţiile dintre Biserică şi Stat recunoscând importanţa credinţei creştin-ortodoxe pentru cetăţenii statului şi rolul acesteia în viaţa socială.
În domeniul vieţii religioase Georgia devine un model pentru toate celelalte state din fosta Uniune Sovietică precum şi pentru alte state europene.

  

                                                                                              Paul Iulius Negoiță

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu