Crucea Manafului
Crucea, Altarul de jertfă a Mântuitorului Hristos a fost unul dintre
motivele inspiraţiei artistice, înnobilând permanent arta creştină şi profană.
Românii au găsit în simbolul crucii
izvor de inspiraţie artistul transpunând observaţiile luate din lumea
înconjurătoare îmbinate cu ornamentaţia şi geometria formelor pe trupul
crucilor sculptate.
Cioplirea în piatră a crucilor este o
tradiţie străveche, fapt ce poate fi constat cu uşurinţă deoarece urmele se
regăsesc la tot pasul. De la cimitirele parohiale la întinsele câmpuri şi la
răscrucile drumurilor se pot întâlni asemenea cruci cu o simbolistică
deosebită. Fie că aceste cruci stau cu străşnicie la căpătâiul celor plecaţi în
lumea drepţilor aşteptând să le fie martore la învierea cea de apoi, fie că
amintesc de evenimente neferite din viaţa oamenilor, fie că sunt cruci de hotar
– toate au o istorie şi o artă a lor. Dacă istoria a fost acoperită de trecerea
timpului arta cu care a fost realizată o
cruce de piatră denotă meşteşugul şi tradiţia timpului, precum şi viziunea
artistului.
În zona Buzăului o realizare artistică
aparte este Crucea Manafului, realizare artistică ce face parte din patrimoniul
naţional. Această cruce a fost cioplită în anul 1846[1] de
meşterul popular Gheorghe Vrabie din Bădeni şi a fost amplasată pe „drumul de
sub deal”, la 2 km. de satul Greceanca. Autorul, ţăran cioplitor cu biografie
necunoscută, a realizat acest monument votiv de dimensiuni impresionante,
combinând soluţii practice – volumetria monumentală, ornamentică şi solve în
relief de 3 cm. introducând în compoziţie 4 stâlpi de piatră ce susţin arcade
plate şi arhitrave. Toate componentele sunt ornate cu motive fitoforme şi
antropoforme.
Aşezată ca semn de hotar crucea a fost
„retuşată” atât de trecerea timpului cât şi de răutatea oamenilor. De aceea
găsirea unei soluţii mai bune de conservare ar fi utilă, iar în locul variante
originale poate fi aşezată o copie care să păstreze specificul locului.
[1]Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale
din România, vol. II ( Ţara Românească), Craiova, 1970, p. 710.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu