Merg pe mâna copiilor

Vremurile sunt bolnave. Hoții și vardiștii se joacă pe nervii țării. Hălcile din buget sunt vânate cu disperare. În tot acest timp al minciunii, mai sunt încă români care cred că televiziunilor spun adevărul. Unii stau cu ochii țintă pe ecran și nu văd că pruncii de altă dată au crescut și dau să rupă granițele. Da, pleacă pe capete și România rămâne mai săracă, tot mai săracă. Vigoarea unei nații este dată de un echilibru corect între generații.

Romania devine pe zi ce trece o țară a bătrânilor.

Buzăul, din păcate, este în fruntea listei județelor bătrâne. Sărăcia și subdezvoltarea, minciuna și umilința în care au fost ținuți oamenii i-a determinat pe cei tineri să plece. Nu le-a fost ușor atunci când s-au rupt de toate și s-au dus. Lacrimile au curs îndelung. Au plâns și unii și alții; și părinții și copiii. Părinții încă mai plâng. Copiii și-au făcut un rost pe unde au ajuns și doar foarte greu se gândesc să revină. Rădăcinile le-au fost rupte. Acolo și-au făcut o nouă viață, alți prieteni, alte așteptări. La început dorul și melancolia i-a ros. Apoi, au realizat că nu se pot întoarce de unde au plecat, doar nu de bine au plecat! Deci, lupta este pierdută cu ei. Ideea întoarcerii masive rămâne vis sau propagandă.

Merg prin sate. Din ce în ce mai multe ulițe goale, case povârnite, garduri trântite, morminte nevăruite. Nimeni nu se gândește la cauze. Continuăm să facem aceleași greșeli, parcă nici nu ne pasă de ceea ce îndurăm. Când cei plecați se manifestă cu îngrijorare față de situația țării, pare că au un interes doar de ei știut. În fapt, au o mare suferință. Știu că nu sunt acolo de bună-voie, ci de mare nevoie. Au ajuns exilați economici. Aici nu au mai putut trăi, fiind sufocați de hoție, corupți, nedreptatea angajărilor la stat, serviciile publice de proastă calitate, traiul scump. Da, România, are o viață scumpă, raportat la venituri.

În această țară este de necrezut cum unii mai vor pensii speciale! Deși nu au performanță, deși rezultatul vieții lor a fost sărăcirea populației și alungarea tinerilor, însingurarea mamelor și îmbolnăvirea conștiințelor cu nedreptate și aroganță, unii vor să ne condamne copiii la plata unor pensii speciale, pe care nu le merită. De ce să le plătească huzurul bătrâneților hoardei de politicieni corupți copiii care se nasc sau cresc astăzi? Nu este de ajuns că părinții le-au plătit plăcerile? Nu este de ajuns că odraslele lor ocupă cele mai bune poziții?   Este normal ca după ce au alungat câteva generații de minți proaspete din țară să oblige alte generații să le plătească nemunca și hoția?! Nu…așa ceva nu se poate!

De aceea, eu cred, ca și dumneavoastră, că pensiile speciale trebuie să dispară. Cred, ca și dumneavoastră, că alocațiile trebuie să fie consistente.

Alocația unui copil ar trebui să fie egală cu salariul minim pe economie. Alocația este o investiție sigură. Alocația poate reduce decalajul dintre copiii. Copiii trebuie să primească alocație pentru statutul lor, indiferent de cine le sunt părinții. Fiecare copil ar trebui să primească o alocație bugetară clară, dirijabilă către obținerea unei educații mai bune și a unui trai normal.

Eu merg pe mâna copiilor!

Privilegiile politicienilor nu vor aduce bine țării. Pentru să ne jertfim noi copiii ca ei să poată să-și ducă la bătrânețe o viață tihnită prin țări scumpe?!

Haideți să mergem pe mâna copiilor!

Se nasc, fragili, se cresc greu și au nevoie să simtă că sunt oameni demni. Sunt atât de mulți copii care trăiesc în umilință și lipsuri. Cum pot da roade asemenea caractere mai târziu?!

Cred și simt că cea mai corectă investiție în momentul de față sunt copiii. Deplângem copii bolnavi, deplângem lipsa spitalelor bune, trebuie să ne îngrijorăm și de starea copiilor săraci, creiere bune, sevă sănătoasă, care se pierde din cauza sărăciei. Vor ajunge să plece și ei în afară, asemenea generației noastre. Atunci România va rămâne goală. După retragerea împăratului Aurelian, aceasta ar fi ultima retragere a latinilor din acest spațiu în care de milenii stau oasele strămoșilor.

Lăsați copiii să primească bani, domnilor politicieni! Din banii noștri, ai contribuabililor vin acești bani, iar noi ne dorim egalitate de șanse pentru copiii României!

                                                                            Paul Iulius Negoiță